Grigore Dinu Moș, Ortodoxie și Occident, PUC, 2020

Lucrarea aceasta încearcă să se înscrie pe linia efortului a numeroși teologi ortodocși din secolul al XX-lea, care au apreciat că identificarea influențelor eterodoxe din teologia ortodoxă post-bizantină constituie o sarcină importantă a teologiei ortodoxe contemporane.

Ea vizează reînnoirea și întărirea „conștiinței dogmatice” a ortodocșilor – supusă unor felurite atacuri, dar și unei eroziuni lente, precum și precizarea clară a pozițiilor de pe care se poartă dialogul ecumenic, având în același timp în vedere legătura indisolubilă dintre dogmă și viața Bisericii.